Avertisment.

Este interzisă reproducerea, copierea, editarea şi publicarea textelor semnate de autor, fără acordul scris al acestuia.
Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma de exprimare, independent de valoarea si destinatia lor. Prin urmare, toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Preluarea integrala sau partiala si publicarea lor fără acordul autorului este interzisa. Punerea la dispozitia publicului, inclusiv prin internet sau prin alte retele de calculatoare, fara consimțământul titularilor de drepturi, a operelor sau a produselor purtatoare de drepturi conexe ori de drepturi sui-generis ale fabricantilor de baze de date ori a copiilor acestora, indiferent de suport, intra sub incidenta art. 139, indice 8, constituie infracțiune, și se pedepsește conform legii.

marți, 29 decembrie 2015

Marionetă

Mi se termină
infinitul tinereții,
și zilele
par tot mai repezi
spre trecut
nu mai visez
și nu mai sper...

Azi
trăiesc doar clipa,
fac totul
căci trebuie făcut
să mai visez
sau să mai sper
încep să uit...

Trăiesc și lupt
doar pentru alții,
ca o marionetă
pe sfoară
mă rotesc,
respir sperând
să nu dezamăgesc...

luni, 23 iunie 2014


Galop.

Nu sunt peren,
al meu pământ e pe copita cailor,
purtat pe neștiute cărări
zdrobit sub oști călări
însângerat,
plin de lacrimi,
durere,
 jale și
speranțe...

Alerg într-un galop nebun,
n-am timp să mai privesc în jur,
sacrific clipă după clipă,
copii,
părinți,
surori,
soție,
frați
ori alte rude...

În goana mea nebună peste lume,
ajung treptat să cred
că însăși Dumnezeu
nu are timp să mai asculte
rugi ,
blesteme,
vaiete
și mulțumiri...

Alerg...
nu am obstacole,
nu am nici limite,
nu am nici urmă de regret,
alerg pentru un vis numit
MAI BINE,
și pierd,
și uit,
de tine,
 de voi,
de mine...


marți, 8 octombrie 2013



Prizonier


Lovesc cu pumnii,
tăcerea mă omoară,
și urlu-n disperare
precum în cușcă
o fiară!

mă zbat printre cadavre,
și sfâșii tot în jur
tânjesc după dreptate
și-un strop de adevăr...

înconjurat de fiare,
un om înlănțuit,
refugiat în gânduri
și-n haos înrobit,
lovit de mâna sorții
dar încă nu zdrobit,
trăiesc printre morminte,
un veșnic strigoi,
văd soarele în ceață
cu ochi pustii și goi...

cu mori de vânt
în van mă războiesc,
dar nici nu cad în lături
cât încă mai trăiesc,
și de-oi muri,
mă jur,
o fac cu fruntea sus
căci soarele-i tot soare,
chiar dacă-i la apus...